subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Daca subiectul tau nu se incadreaza la celelalte categorii, posteaza aici!

Moderator: florin

subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby Dani Ionescu » Mon Nov 26, 2007 7:59 pm

Ce v-ar interesa sa se discute la o conferinta de tineret? Ce subiecte ati dori sa se abordeze? As dori cat mai multe pareri...chiar si numai o idee de fiecare :-)
--
Resting in Him,
Dani Ionescu

"God can do without the bended knee, but not without the broken heart"
Dani Ionescu
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 556
Joined: Fri Nov 24, 2006 12:41 am
Location: USA

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby Gancea Viorel » Mon Nov 26, 2007 10:41 pm

Mai, Dani! E o problema delicata cea pe care o ridici!
De ce spun lucrul acesta? Pentru ca ne-am departat mult de ceea ce ar fi trebuit sa fim.
In fine! O sa incerc si eu sa spun parerea mea, incercand sa o exprim in asa fel incat, ea, sau macar o parte din ea, sa zideasca sau sa provoace, in sensul bun al cuvantului, pe cineva.

"Ce v-ar interesa sa se discute la o conferinta de tineret?"
Lucruri sanatoase, zic eu, care sa duca "la pacea si zidirea noastra". Am fost recent intr-o adunare ... . Ce sa spun! N-as mai vrea sa spun nimic, dar adunarea de tineret nu se zideste cu "basme (pe care le-am citit noi) si discutii babesti".
Avem nevoie, ca si tineri, sa fim ziditi, chiar miscati din temelii. Ori "miscarea aceasta" nu o poate face decat Dumnezeu prin oameni care se lasa antrenati de El.
Stilul nou, adoptat de unii tineri in predica, mi-i se pare putin fortat si, uneori chiar obraznic. Expresii tineresti imprumutate din cartier, cuvinte cu doua intelesuri, fraze incoerente, ..., lucruri de felul acestea cred ca nu-i plac nici lui Dumnezeu. Consider ca un crestin care afirma ca vorbeste din partea lui Dumnezeu trebuie sa aiba greutate in tot ceea ce spune.
Stau si ma gandesc: unde am lasat calauzirea Duhului Sfant? Mai traim noi emotii puternice atunci cand spunem ceva, zicem noi, din partea lui Dumnezeu? Inaintasii nostrii erau cuprinsi de alte stari atunci cand faceau lucrul acesta ... . Ne grabim sa spunem punctul nostru de vedere! Poate, consideram inca, ca daca avem ceva pregatire teologica, asta ne da drept sa ne si implicam in lucrarea lui Dumnezeu. Eu nu sunt de parerea aceasta, desi sunt prins in ceva studii de felul asta. Fara nastere din nou suntem morti, si moarte sunt si cuvintele noastre. Sa nu ne mai miram ca nu se produc nasteri din nou sau rededicari! Ne facem singuri vinovati!

"Ce subiecte ati dori sa se abordeze?"
Imi place intotdeauna sa abordez subiecte care tensioneaza firea pamanteasca! Dar uneori, consider ca prea superficial le tratam si pe acelea care se propun in mod oficial. Unde sunt fratii aceia care sa se adune inainte de adunare ca sa discute subiectul impreuna, asemeni fiilor lui Core de odinioara? Unde sunt moderatorii aceia care sa actualizeze o discutie atunci cand ea paraseste cadrul subiectului propus?

Eu cred ca venim la o adunare de tineret nu de altceva, ci, de a asculta bob numarat din partea lui Dumnezeu, semanat prin servii Sai alesi si unsi pentru lucrarea aceasta.
MARANATA - Domnul nostru vine!
User avatar
Gancea Viorel
utilizator activ
utilizator activ
 
Posts: 207
Joined: Tue Feb 27, 2007 9:27 pm
Location: Municipiul Pitesti

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby HOREN BRASOV » Thu Nov 29, 2007 11:10 am

Dragii nostri
In legatura cu subiectul propus postam acest material -marturie gasit pe

http://solideogloriablog.wordpress.com/
http://groups.yahoo.com/group/solideogloriagroup
/
Ce trebuie sa stie un tanar despre curatie
Cum isi va tinea tanarul curata cararea? Indreptandu-se dupa Cuvantul Tau“ Ps.119.9
Introducere
Dintotdeauna, dupa caderea omului in pacat, curatia caii omului a fost si a ramas o problema pentru fiecare dintre noi.
Gen.6.12 Dumnezeu S-a uitat spre pamant si iata ca pamantul era stricat caci orice faptura isi stricase calea pe pamant.
Sub semnul intrebarii
O intrebare…”Cum isi va tinea tanarul curata cararea?” Adesea marile probleme ale omenirii se gasesc pe paginile Scripturii sub foarma unor intrebari ca de exemplu:
„Adame, unde esti?” (Gen.3.9),
„cum vom scapa noi daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare…?” (Evrei 2.3)
„Ce ar folosi unui om sa castige toata lumea daca si-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?”(Mat.16.26)
Da, caderea in pacat este o mare problema. Ratarea sansei de a fi mantuit este o alta. Iluzia ca bogatia ar putea compensa pierderea sufletului sau naivitatea cum ca sufletul are echivalent in valori materiale… toate acestea sunt problemele mari ale omului. Curatia tineretii este o alta problema ce se include in categoria marilor dileme ale omenirii.
Parintii- confirma aceasta realitate trista. Poate chiar tu cunosti parinti care plang in disperare un fiu sau o fiica rataciti pe cai straine.
Tinerii- recunosc si ei greutatea luptei ce o poarta. Vad adesea in jurul lor tineri ce cad victime anturajelor rele, cunoastem tineri care-si cauta fericirea in dependenta viciilor iar numarul sinuciderilor intre tineri atinge cote alarmante.
Dumnezeu- ne constientizeaza de asemenea despre greutatea si in acelasi timp importanta pastrarii curatiei tineretii prin chiar faptul ca paginile Scripturii abunda in sfaturi, avertizari si indemnuri privitoare la pastrarea puritatii tineretii.
Parintii, tinerii si Dumnezeu cad de acord asupra realitatii problemei. Mai mult de atat insa. Mai mult de atat -sunt probleme fara raspuns pentru om. Probleme la care omul nu are raspuns. Daca suntem atenti putem observa ca aceste intrebari sunt retorice- adica raspunsul se subintelege chiar din accentul intrebarii. Din perspectiva omului aceste probleme amintite anterior sunt imposibil de rezolvat.
Afirmatia
Da, imposibil de rezolvat insa doar pentru om. Nu si pentru Dumnezeu. Biblia are raspunsul. Dumnezeu ne ofera solutia. Dupa intrebarea ridicata, ne bucuram ca exista si un raspuns, o afirmatie-raspuns: Indreptandu-se dupa Cuvantul Tau.
La problema curatiei tineretii multi au incercat diferite solutii. Cei mai multi au cedat in favoarea necuratiei iar altii inca mai cauta raspunsuri. Scriptura insa ignora tentativele omenesti de solutionare a problemei si aminteste aici doar solutia Sa. Este bine ca si noi sa nu ascultam sfaturile oamenilor ci sa luam seama la invatatura Domnului. Gandeste-te la cele ce urmeaza!
Haideti sa vedem ce are Dumnezeu de spus despre…
Curatia tineretii
1.Dezideratul tineretii
-dorit de Dumnezeu. Vrem sa credem sau nu- Dumnezeu este interesat ca tinerii sa traiasca o viata curata. Dumnezeu cunoaste cararea tineretii noastre si ne face de cunoscut dorinta Sa cu privire la noi, la tineretea noastra.
-urat de cel rau. Daca Dumnezeu doreste curatia tineretii in mod normal si usor de inteles, diavolul este dusmanul oricarei neprihaniri cand este vorba in mod special de tinerete. Pe orice cale vrea sa ne inoculeze ideea ca tinerii nu pot cu nici un chip sa mai traiasca curat intr-o lume ca asta.
Ill. Ma aflam pe scaunul frizerului in Roman. La televizor era o emisiune pentru tineri pe un canal cu mare audienta. Spre surprinderea mea am fost placut impresionat de marturia unei tinere care a avut curajul sa marturiseasca faptul ca este inca fecioara, virgina si ca se pastreaza asa pentru sotul ei. Frumos. Placut. Curat. (Cred ca nu era crestina evanghelica.) Dupa cateva secunde insa am fost profund dezgustat de reactia moderatorilor emisiunii (un tanar si o tanara) a caror replica n-o mai retin insa prin faptul ca ei au parut mirati de curatia unei tinere, mesajul transmis in mod indirect era- „Fetele de varsta ta nu mai sunt fecioare. Fete ca tine sunt pe cale de diparitie. Esti demodata. Nu faci parte din lumea noastra.”
Fara indoiala ca mesajul era descurajant pentru puritatea sexuala mai ales in contextul in care personalitatea tinerilor, imaturi fiind ajung sa-si compromita curatia doar de dragul de a fi acceptati in anturajul vremii.
-posibil. De multe ori avem impresia ca a pastra tineretea curata este o utopie. Chiar unii din biserici au incetat sa mai proclame curatia tineretii crezand ca este imposibil de realizat. Totusi, noi care credem Scripturile credem si ca Dumnezeu n-ar vorbi despre curatie daca n-ar fi posibila.
Ill. Eram clasa a-XI-a cand, afalndu-ma pe holul liceului am fost socat de tupeul unui baiat care intra intr-o clasa si striga fara nici o rusine „Care dintre voi fetelor mai sunteti virgine?” Parea a fi o intrebare retorica. …apoi se auzi un ras infundat dinlauntru.
Da, din punctul de vedere al majoritatii tinerilor se pare ca este imposibil ca un tanar sa traiasca curat. Majoritatea insa nu reprezinta adevarul. Dumnezeu este Adevarul iar exceptiile confirma realitatea- tanarul poatre sa traiasca o viata curata.
2. Invatatura Bibliei
Curatia nu doar ca este posibila si dorita de Dumnezeu fiecaruia dintre noi. Dumnezeu ne ofera chiar ajutor in solutionarea problemei.
-ajutor divin pentru tineri. Cuvantul Sau- Biblia este ajutorul trimis de Domnul fiecaruia din noi in scopul pastrarii puritatii. Biblia este ajutorul Lui pentru noi tinerii si trebuie privit asa cum este- ca ajutor, ca sprijin.
Tinerii au nevoie de ajutor chiar daca vrem sau nu sa recunoastem. Si Biblia, inteleg inca odata din versetul nostru ca nu este „pentru mosi si babe” ci pentru noi tinerii.
-necesara. Biblia este ajutorul absolut necesar pentru curatia tineretii. Fara Biblie si invataturile ei cu siguranta nu vom putea sa ne pastram curati. Orice alte metode sunt falimentare.
-suficienta. Nu doar ca este necesara dar este si suficienta. Ciudat insa este faptul ca Dumnezeu obisnuieste ca ofere ca solutie tocmai ceea ce ochiul nostru dispretuieste iar pentru mintea noastra pare o nebunie.
Ill. Cinci paini si doi pesti sunt solutia pentru 5000 de oameni. Pentru a avea parte de o pescuire minunata trebuie doar sa arunci mreaja in partea celalalta. Pentru a fi mantuit trebuie sa crezi intr-un Om crucificat. …etc
Si de data aceasta Biblia este solutia insa inca odata trebuie sa-mi marturisesc teama ca multi tineri tocmai din cauza asta isi pierd curatia tineretii- nu pot crede ca o carte veche cu coperti negre si fara poze are raspunsul la problemele lor. Ei se asteapta la solutii noi. Totusi problemele sunt vechi. La fel si solutia- este veche.
Mai este o problema- (Biblia + sot/sotie) unii tineri cred ca prin casatorie, partenerul de viata ii vor ajuta sa-si rezolve problema curatiei lor. Indraznesc sa spun- desi nu din experienta dar din convingere personala si pe baza Scripturii- sotul/sotia nu vor solutiona probleme de pornofrafie, masturbare sau inima adultera. Toate aceste probleme si altele din acest domeniu trebuie rezolvate inainte de casatorie. Altfel vei crea mai multe probleme decat te-ai fi asteptat. Biblia te ajuta sa-ti rezolvi problemele fara ajutorul unui partener de viata.
-dreapta. „Indreptandu-se dupa Cuvantul Tau”- spune versetul. Inteleg deci ca Biblia, Cuvantul este drept. Nu poti indrepta ceva dupa altceva ce este stramb. Biblia, adevarul ei este drept.
Sunt multe carti astazi care au puterea de a strica, de a strmba caile tinerilor. Ziarele, revistele de tot felul, filmele si muzica au mare putere de a stramba caile tale astfel incat sa ajungi sa numesti raul bine si binele rau.
Sunt multe care te pot stramba dar un singur lucru care te poate indrepta- Biblia! Este usor sa strambi. Este greu sa indrepti. Biblia este singura care te poate indrepta!
Este viata ta murdara, caile isi sunt strambe? Dragul meu, iti dau o veste buna- o carte iti poate schimba viata- Cuvantul lui Dumnezeu-Biblia.
Este bine sa te opresti si sa meditezi la curatia si verticalitatea caii tale. Gandeste-te care sunt cartile sau mesajele pe care le-ai citit sau ti-ai gasit placerea ascultandu-le. Oare nu cumva mesajul lor ti-au strambat caile si ti-au murdarit cararea?
Cauta sa te apropii de Scripturi si fa-ti un program de citire zilnica a Scripturii. La inceput vei incepe bine dar curand ti se va parea o povara si imposibil sa te disciplinezi. Totusi perseavereaza! Inca un lucru- citeste Biblia la rand si nu pe sarite. Nu te multumi sa citesti cateva versete din psalmi doar pentru a-ti pacali constiinta. In felul acesta vei ajunge sa traiesti in lumea Scripturii unde Dumnezeu este Dumnezeu si omul este om. Cu trupul vei trai in lumea asta insa cu mintea vei „locui in locurile ceresti in Hristos.” Tocmai de aceea v.11 „strang Cuvantul Tau in inima mea ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta.”
3. Responsabilitatea tanarului
-personala. Credem sau nu, fiecare dintre noi suntem responsabili de curatia sau necuratia tineretii noastre. Daca suntem unde suntem in ce priveste curatia ni se datoreaza doar noua. Nu putem da vina pe cei din jurul nostru. Trebuie sa ne asumam responsabilitatea. Asta este ceea ne inteleg din versetul acesta, ceea ce ne spune Dumnezeu.
Este de datoria noastra sa veghem asupra cailor pe care mergem in viata. Este responsabilitatea noastra sa ne alegem anturaje de prieteni care ne ajuta sa ne pastram calea curata, sa privim la lucruri care nu ne intineaza mintea si sa vorbim doar acele lucruri care cultiva curatia.
Traim in vremuri in care majoritatea oamenilor fug de responsabilitate. Astazi afli ca inaintea lui Dumnezeu TU esti responsabil atat de frumusetea cat si de dezastrul din viata ta.
-auto-corectiva. Interesant: responsabilitatea este de a ne indrepta dupa Cuvantul Sau. Nu de a indrepta Cuvantul dupa caile noastre. Cuvantul este drept iar noi trebuie sa admitem ca suntem strambi si avem nevoie de indreptare. Exista insa si posibilitatea sa „indreptam” Cuvantul dupa practica noastra ceea ce este gresit.
Ill. Cred ca pe la varsta de 12-14 ani am simtit pentru prima data atractia fata de trupul gol al unei femei. Cred ca era intr-o zi de joi cand am simtit pentru prima data fiorul acela ce mi-a aprins inima. Cu mintea insa mi-am amintit imediat versete ca „Cine se uita la o femeie ca s-o pofteasca a si preacurvit cu ea in inima lui”(Mat.5.28) sau „facusem legamant cu ochii mei si nu mi-as fi oprit privirile asupra unei fecioare”(Iov 31.1). Cuvantul acesta este drept insa pe atunci caile mele incepusera sa se strambe iar mie imi placea.
Trebuia sa aleg: ori sa-mi schimb eu practica ori sa-mi schimb teologia. Practica imi placea (sa prind pe ascuns cate o imagine desucheata la TV) asa ca am ales sa „indrept eu Cuvantul” dupa mine. Cum? Pai am zis ca acolo in versetele acelea nu era vorba de cei necasatoriti cum eram eu ci de cei cu neveste ca Iov.
Asa am scapat pentru o perioada. Mergeam la biserica si ma rugam ca de obicei- rugaciune de trei propozitii. Nici prea lunga ca sa nu uit ce am de zis dar nici prea scurta ca sa nu zica lumea ca sunt nepocait (doar eram biatul pastorului, nu?). Am vazut insa ca relatia mea cu Domnului nu mai functiona si simteam ca Domnul este suparat pe mine. Pe de alta parte credeam ca asa este normal cu toate ca ma ascundeam de familie.
A trecut o perioada …insa in cele din urma a trebuit sa dau dreptate lui Dumnezeu, sa-mi cer iertare si sa ma las eu schimbat de Cuvant fara sa mai incerc sa „indrept” eu Cuvantul.
A fost greu la inceput insa vreau sa va spun un secret ca incurajare- iata cum sta treaba cu viciile-astea. Este greu cand stai cu un picior in barca si cu unul pe uscat. Totul devine simplu cand pui ambele picioare in barca. Tot asa si cu pacatul. Tot ce este greu este atunci cand ai reusit sa pui doar un picior in barca insa din momentul in care ai reusit sa te dezlipesti este important doar sa te mentii in barca, sa-ti protejezi victoria oferita prin Hristos si sangele Lui.
Acum iata ca, prin harul Lui, locuiesc singur de aproape de 9 ani si pot spune ca sunt liber. Marturisesc ca au fost si cazuri izolate in care am mai cazut, insa pot marturisi de exemplu ca niciodata n-am cautat sa intru pe vreo pagina de internet porno. Este doar harul Lui. Dumnezeu mi-a schimbat inima indagostindu-Ma de El si de idealurile ceresti si curate astfel ca nici macar nu simt dorinta dupa pacatul pornografiei. Ce vreau sa spun cu asta nu este sa ma laud ci doar sa stiti ca si eu sunt unul dintre acei tineri care pot marturisi ca se poate sa fii liber de pornografie si de viciile tineretii… numai sa ne lasam noi indreptati de Cuvantul Sau, sa-l credem practicandu-l.
Sa nu indreptam cumpana (bolobocul, firul cu plumb) dupa zidul stramb ci zidul trebuie indreptat dupa firul cu plumb.
-urgenta. Tineretea este vremea cea mai potrivita pentru indreptare sau poate nu. „Invata-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze si cand va fi mare nu se va abate de la ea”- spune Scriptura. Vremea pentru indreptare este copilaria insa tineretea este ultima sansa de indreptare.
Era o poezie indragita de noi in biserici. Ea descria plastic cum omul se indreapta pe calea Domnului la varsta frageda dupa cum si pomul il poti indrepta cand este tanar si are trunchiul suptire. Mai tarziu este imposibil sa mai aduci indreptare si curatire.
-proces continuu, permanent. Ca tot veni vorba de curatie si cum sa-ti pastrezi curata cararea. De cate ori faci curatenie acasa? Curatenia se intretine deci. Tot asa si curatia tineretii este un proces continuu, permanent.
Zilnic trebuie sa veghez asupra gandurilor, sentimentelor si vointei mele. De aceea zilnic va trebui sa folosesc Cuvantul lui Dumnezeu, cel prin care pot cunoaste adevarul despre starea de curatenie a cararii mele caci doar el, …
Evrei 4.12 Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri. Patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, inchieturile si maduva, judeca gandurile si simtirile inimii.
Concluzia
„Cartea aceasta (Biblia) te va departa de pacat sau pacatul te va departa de ea.” Cum este cazul tau?
Published in:
· Tanar si (ne)linistit?!
on November 28, 2007 at 10:33 pm Comments (0)

Mihail Geabou
Zimbrului 65 Arad
Soli Deo Gloria
Just another WordPress.com weblog

http://solideogloriablog.wordpress.com/
http://groups.yahoo.com/group/solideogloriagroup/

Domnul sa binecuvinteze aceste rinduri spre folosul practic al tuturor!
Cu dragoste
Horen si Virginia Brasov
HOREN BRASOV
membru
membru
 
Posts: 19
Joined: Mon Dec 04, 2006 4:27 pm

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby daniel » Thu Nov 29, 2007 4:22 pm

Dragii mei,

Intr-adevar, mi se pare foarte necesara aceasta discutie.

Asa cum a aratat si fr. Dani, problema se pune foarte transant:

    1. CE NEVOIE are tanarul contemporan - prima problema

    2. CE SUBIECTE si CE ABORDARI sunt de folos
    pentru a veni in intampinarea nevoilor sale.

Daca ne gandim la prima intrebare, nu cred ca gresim daca mizam pe o abordare directa si categorica:

    - nastere din nou
    - dragoste pentru Hristos
    - apropiere de Hristos fara departare de pacat - IMPOSIBIL
    - crestin fara roada Duhului Sfant - AMAGIRE
    - crestin neascultaor, nesupus, razvratit, dependent de lume - ILUZIE
    - traire cu, si mai ales "in" Hristos FARA suferinta (desi cu bucurii inexplicabile!) - INSELARE

Nu stiu cat se poate discuta aceasta fara sa "deranjezi." Pentru ca multi dintre cei ce frecventeaza bisericile (adolescenti si batrani deopotriva) se declara crestini, desi roadele nu sunt specifice.

Sunt de acord ca unii din tinerii care vin la conferinte (BER) au nevoie de incurajare dar sunt putini acesti fata de cei care vin si au nevoie sa fie treziti sau nascuti din nou!

TEMATICI?

Cred ca ultimele doua conferinte au avut o tematica inca actuala: "DISCERNAMANTUL!" Coroborat si cu ce am scris mai sus, se profileaza un veritabil mesaj de chemare la pocainta si sfintire.

De aceasta cred ca este o nevoie URGENTA! ... Oh, Doamne, fie-ti mila de noi si trezeste-ne!

HAR si discernamant!
daniel
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 839
Joined: Sun Nov 19, 2006 6:48 am
Location: Bucuresti

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby daniel » Fri Nov 30, 2007 9:29 am

Gancea Viorel wrote:Lucruri sanatoase, zic eu, care sa duca "la pacea si zidirea noastra". Am fost recent intr-o adunare ... . Ce sa spun! N-as mai vrea sa spun nimic, dar adunarea de tineret nu se zideste cu "basme (pe care le-am citit noi) si discutii babesti".
Avem nevoie, ca si tineri, sa fim ziditi, chiar miscati din temelii.



Viorel,

Cumva am fost si eu prezent in acea adunare? Daca ne gandim la acelasi lucru, pot sa-ti spun doar ca este HAR! N-a fost bine ce s-a spus, dar este bine ca multi frati cu responsabilitate au reclamat "iesirea in decor" si aceasta ne arata ca Duhul Sfant (despre care se vorbea ?! ;-) ) este la lucru!!!

Imi pare rau pentru ce s-a intamplat. Sunt vremurile de la urma. Nu putem rezista decat strans lipiti de El. Domnul sa se indure de noi toti!

HAR si discernamant!
daniel
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 839
Joined: Sun Nov 19, 2006 6:48 am
Location: Bucuresti

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby HOREN BRASOV » Fri Nov 30, 2007 10:15 am

Desii s-a maidisccutat acest subiect POCAINTA postam si urmatoarele comentarii de pehttp://solideogloriablog.wordpress.com/
http://groups.yahoo.com/group/solideogloriagroup/

despre POCAINTA ca tot a venit vorba de ea in mesjele de mai sus:

Pocaitii redescopar pocainta autentica
Ps. 51/ 1Sam.15.24-35

Duminica 4-now’07 p.m. Biruinta-Arad

„Noi pocaitii trebuie sa ne pocaim!” spunem adesea. Insa stim cum? Nu demult un pastor a fost acuzat ca nu stie sa se pocaiasca-dupa cum spuneau unii. In biserici insa fenomentul este evident: pocainta inaintea oamenilor, pocainta care se scuza sau pocainta de ochii lumii sunt confundate cu pocainta adevarata primita inaintea Domnului.

Mesajul de fata ne ajuta atat pe noi sa ne pocaim inaintea Domnului, sa ajutam si pe altii sa se pocaiasca dar si sa ne lasam inselati de cei care nu stiu sa se pocaiasca si totusi au pretentii de slujire in biserica compromitand marturia acesteia.

Introducere

Toti oamenii pacatuiesc, dar nu toti se pocaiesc. Multi isi recunosc pacatul, o parte isi marturisesc pacatul dar putini se pocaiesc de pacat. Multi ar vrea sa se pocaiasca de pacat insa putini stiu cum s-o faca.

In cele ce urmeaza ne vom focaliza atentia asupra modului in care trebuie sa ne pocaim privind la modelul regelui David- omul dupa inima lui Dumnezeu. Din cand in cand vom apela si la exemplul negativ al regelui Saul pentru a sublinia prin contrast coordonatele pocaintei adevarate.

Doi regi. Cine au fost Saul si David? Saul a fost primul rege al lui Israel iar David cel de-al doilea.

Doi pacatosi. Amandoi au pacatuit inaintea lui Dumnezeu. Care a pacatuit mai grav? Inaintea lui Dumnezeu nu exista pacat mic si pacat mare insa noi ca oameni, in functie de consecintele pacatelor credem ca unele sunt mici iar altele mai mari.

Saul- 1Sam.13- Saul dupa sapte zile de asteptare dupa Samuel isi pierde rabdarea si isi aroga dreptul de preot aducand jertfa pe altar de teama ca nu cumva ostirea sa se imprastie de la el. Samuel ii spune-„ai lucrat ca un nebun si n-ai pazit porunca pe care ti-o datuse Domnul…”(13-14)

Saul- 1Sam.15.10-35. Saul din teama fata de popor ingaduie ca acestia sa opreasca din turmele date spre nimicire. Samuel il acuza ca fiind neascultator de Domnul.

David- 2Sam.11 David pacatuieste cu Batseba si apoi ucide pe sotul acesteia.

Daca ar trebui sa evaluam din punct de vedere uman am putea spune ca David a pacatuit mai grav insa cu toate acestea unul dintre regi- Saul este lepadat (1Sam.13.14; 15.26) pe cand David este reabilitat iar dinastia lui David continua si astazi si chiar Insusi Domnul Isus Mesia vine din linia lui David.

Doua feluri de pocainta. Vom vedea ca si Saul a folosit cuvintele „Iarta-ma, am pacatuit…” dar cu toate astea a fost lepadat. Nu oricine zice „iarta-ma” sau recunoaste „am pacatuit” inseamna ca stie sa se pocaiasca.

Regele care stie sa se pocaiasca ramane rege. Regele care nu stie sa se pocaiasca ajunge sa moara pe campul de lupta in dispretul dusmanilor sai. De ce pocainta regeasca a unui rege? Pentru ca in timp ce amandoi au fost regi totusi doar unul a avut o pocainta demna de a fi luata in considerata de Regele Regilor.

“Pocainta regeasca”

1. Se face Inaintea lui Dumnezeu

[La cine ma duc, in fata cui ma pocaiesc?]

Actul pocaintei se consuma sub privirile lui Dumnezeu si inaintea Lui. Intelegerea acesta este foarte importanta intrucat procesul de constiinta (vorbirea cu sine insusi) nu trebuie confundat cu pocainta; nici recunoasterea in fata semenilor (vo rbirea cu altii) nu trebuie considerata pocainta, nici a cere iertare din partea victimei nu este totul ci doar o parte din pocainta. Actul pocaintei se desfasoara doar sub privirile Domnului. Exista cel putin doua motive pentru care trebuie sa facem asa:

-pentru ca orice pacat este comis impotriva Lui

v.4 Impotriva Ta, numai impotriva Ta am pacatuit si am facut ce este rau inaintea Ta…

Orice pacat pe care il facem impotriva oamenilor sau chiar impotriva noastra insine- fiecare dintre aceststea intai de toate este un pacat impotriva lui Dumnezeu.

David a curvit cu Batseba, a ucis pe Urie- in toate acestea a pacatuit impotriva lui Dumnezeu. Orice incalcare a celei de-a doua table a Legilor lui Dumnezeu este o urmare a incalcarii primei table ce are in vedere relatia cu Dumnezeu.

Luca 15 Fiul risipitor spune „… tata am pacatuit impotriva Cerului si impotriva ta…”

Gen.39.9 Iosif -„cum as putea sa fac eu un rau atat de mare si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu?”- cand sotia lui potifar l-a chemat sa se culce cu ea.

Obiectie! Atunci nu mai trebuie sa-mi cer iertare de la cel caruia i-am gresit? Ba da! Lucrul acesta trebuie facut neaparat. David n-a mai avut la cine sa mearga intrucat Urie era mort insa Domnul Isus ne invata asta atunci cand spune:

Mat.5. Lasa-ti darul acolo inaintea altarului si du-te de te impaca cu parasul tau…

Nu poti primi iertarea de la Dumnezeu pana nu repari tot ce se mai poate in relatie cu cel caruia i-ai gresit.

Luca 19.8 Zacheu a inteles corect pocainta …”a statut inaintea Domnului si I-a zis: Iata Doamne jumatate din avutia mea o dau saracilor si daca am napastuit pe cineva ii dau inapoi impatrit.”

Legea aceasta este prezenta si in Legea lui Moise cand omul este chemat sa dea inapoi victimei altfel unii ar putea spune „fur acum si apoi ma pocaiesc.” Este o gandire vicleana.

-pentru ca singur poate sa ierte, sa spele, sa stearga si sa curete de pacat

Acesta este al doilea motiv pentru care trebuie sa merg inaintea Domnului la pocainta. Pocainta adevarata trebuie sa cuprinda si iertare. Doar ca imi recunosc vina nu este totul de aceea trebuie sa ma pocaiesc inaintea Domnului pentru ca El imi poate da iertarea.

Saul- pocainta in fata oamenilor
1Sam.15.24 Atunci Saul a zis lui Samuel: Am pacatuit caci am calcat porunca Domnului si n-am ascultat cuvintele tale… acum te rog iarta-mi pacatul…

-a zis lui Samuel si nu Domnului

-crede ca a pacatuit impotriva lui Samuel si nu impotriva Domnului

-cere iertare de la Samuel si nu de la Domnul

2. Priveste Pacatul personal

[Ce trebuie sa marturisesc Domnului, despre ce trebuie sa vorbesc?]

-pacat personal si nu al altora

Cu cine a pacatuit David? Cu Batseba! De unde stiti? A spus el ceva despre o Botaseba in rugaciunea lui de pocainta? Nu! Daca nu am sti nimic despre David decat rugaciunea lui de pocainta cu siguranta n-am sti nimic despre alte persoane care si-au dat concursul la pacatul lui.

Astazi- cum se face ca din rugaciunile noastre unii afla mai mult despre pacatele altora iar cei care pretind ca se pocaiesc de fapt apar a fi doar niste victime. [Vezi -Saul care da vina pe tot poporul.]

De aceea, cand voi veni inaintea Domnului in rugaciune de pocainta nu voi aminti nimic de altii si pacatele lor ci doar de mine si pacatul meu caci doar asa voi putea capata iertarea pentru pacatul meu si nu al altuia.

-pacatul propriu-zis

…ai mila de mine… sterge faradelegile mele, nelegiuirea mea, pacatul meu, imi cunosc faradelegile, am pacatuit impotriva Ta, curateste-ma, spala-ma, pacatele mele, nelegiuirile mele…

David nu se teme sa aleaga o terminologie potrivita pentru a arata gravitatea faptelor lui. El nu spune „greseala mea, neatentia mea…” ci pacatul meu, faradelegea, nelegiuirea mea, ba chiar …nelegiuirile mele.

1Ioan 1.9 daca ne marturisim pacatele El este credincios si drept ca sa ne ierte si sa ne curateasca de orice nelegiuire.

Omologeo- a admite, a spune despre pacat ceea ce Dumnezeu spune despre el.

David ne prezinta in rugaciunea lor o constienta deplina a pacatului.

v.3 …imi cunosc bine faradelegile…

David nu vine inaintea Domnului cu indoiala- „poate este sau poate nu este pacat.” Nu lasa la aprecierea lui Dumnezeu sa spuna daca este sau nu pacat ceea ce el a facut ci el insusi a ajuns la concluzia ca faptele lui sunt nelegiuite.

Astazi- rugaciunile noastre de „pocainta” nu doar ca arata indoiala ci chiar mai mult de atat pot fi considerate o insulta la adresa lui Dumnezeu.

Ex- Doamne te rog sa ma ierti DACA Ti-am GRESIT cu ceva…[Cu alte cuvinte- noi de obicei nu gresim sau cel putin nu stim. Dar totusi daca tu consideri ca este ceva GRESIT (de ce nu pacat) te rugam sa ne ierti… oricum nu ma intereseaza prea mult]

Sarcina de a cunoaste bine pacatele noastre este a noastra. Dumnezeu oricum le stie insa este absolut necesar ca si noi sa le stim. De aceea cand voi veni in rugaciune de pocainta trebuie sa ma asigur ca stiu pentru ce vin sa-mi cer iertare fara a mai fi nevoie de a descrie pacatul, de a detalia pacatul ca nu cumva din nou sa trezesc poftele lui.

-il condamn si nu-l justific

In rugaciunea de pocainta atitudinea impotriva pacatului trebuie sa fie intoleranta. Trebuie sa urasc pacatul nu sa il iubesc si nici macar sa il justific ci sa il condamn. Dumnezeu in Hristos nu iarta nici un pacat pe care noi nu-l uram.

Atentie! Nu trebuie sa urasti consecintele ci pacatul!

Ex- doi hoti sunt prinsi de politie. Unul uraste ca a furat celalalt uraste faptul ca a fost prins. Care s-a pocait cu adevarat? Cel ce a urat faptul ca a pacatuit.

Starea provocata de pacat este neplacuta si uram lucrul acesta- nu mai poti privi in ochii oamenilor, simti apasarea vinei…etc. Totusi nu starea asta trebuie s-o uram ci actul pacatului propriu-zis.

Ex- David a urat pacatul sau iar Saul a urat consecintele lui- ca a fost mustrat de Samuel si lepadat de Dumnezeu.

Poate ca nu vei gasi resurse morale puternice sa poti ura pacatul. Te va ajuta insa meditatia cu privire la Domnul Isus, jertfa Lui. Aminteste-ti ca a murit pentru pacat, din cauza pacatului si doar asa vei putea ura pacatul, iubindu-L pe El, crescandu-ti dragostea pentru El.

Saul- pocainta care se scuza

1Sam.15.21 dar poporul a luat din prada oi si boi…ca sa le jertfeasca Domnului Dumnezeului tau. 24 … ma temeam de popor si i-am ascultat glasul

-aduce in discutie o multime de alti vinovati

-cauta justificarea pacatului

-vina personala aparent nici nu mai exista

-asteapta sa i se dea dreptate

3. Pretinde Eliberarea de povara vinei

[Ce trebuie sa primesc de la Domnul, cu ce trebuie sa ma intorc din prezenta Lui ?]

A merge la Persoana potrivita si a spune lucrurile potrivite nu este suficient. Trebuie sa te asiguri ca pleci cu ceva din prezenta Lui.

Ill- Vamesul si Fariseul [Luca 18.9-14] Vamesul „s-a coborat acasa socotit neprihanit.” Iata deci ca nu conteaza cum te urci la Templu ci cum te cobori. Este de folos sa ne aducem aminte si de rugaciunile lor: vamesul spune „ai mila de mine pacatosul” pe cand fariseul in rugaciunea lui vorbeste despre altii.

Ps.51.14 …izbaveste-ma de vina sangelui varsat…-spunea David.

Sunt mai multi termeni prin care David isi exprima de fapt cererea sa: spala-ma, curateste-ma, izbaveste-ma. Intr-un cuvant asta este „iertarea.”

In pasajul acesta descoperim si numeroase adevaruri referitoare la doctrina despre pacat:

Pacatul murdareste.

Isaia 1.16 spalativa deci si curatiti-va!…

Zaharia 3 Preotul Iosua este invatisat in haine murdare.

Pacatul de care nu te-ai pocait ramane.

Pacatele pe care le marturisim merg inainte la judecata iar cele nemarturisite vor veni dupa noi in Ziua Judecatii.

Timpul nu rezolva problema pacatului.

Ex- o familie ce traiau izolati la o ferma in SUA au descoperit abia dupa 25 de ani ca necazurile pe care le aveau in viata de familie se datorau si faptei odioase prin care si-au ingropat copilul nou-nascut in partea din spate a curtii.

Ex- David dupa un an de zile…[cel putin 9 luni intrucat copilul se nascuse]

Pacatul netratat cu pocainta aduce altul cu consecinte mai grave

David aminteste de „..sangele varsat”. Fara indoiala a fost si curvia insa cel ce-a urmat curviei a fost mai dureros, cu consecinte mai grave.

Asigura-te de fiecare data ca ceri de la Domnul ceea ce trebuie- ceri iertare de vina pacatului tau. Nu mergi doar sa-l informezi de pacat ci sa primesti iertarea.

4. Motivata de Dorinta de reabilitare in relatia cu Domnul

[Pentru ce iti trebuie iertarea, de ce nu poti fara ea?]

Dorinta credinciosului in mod evident este exprimata sub forma unei obsesii. Dorinta de reabilitarea a relatiei cu Domnul nu este privita ca o alternativa printre multe altele ci ca unica solutie, unica dorinta si chiar obsesie. Cu orice pret am nevoie de reabilitare si nu pot trai fara ea.

Ps.42.1-2 Cum doreste un cerb izvoarele de apa asa Te doreste sufletul meu pe Tine Dumnezeule! Sufletul meu inseteaza dupa Dumnezeu, dupa Dumnezeul cel viu; cand ma voi duce si ma voi arata inaintea lui Dumnezeu?

Ps.32.3-4 cata vreme am tacut mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate caci zi si noapte mana Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii…

Cum sa nu fie reabilitarea relatiei cu Domnul o obsesie cand de fapt nu poti trai altfel?!

Atentie! Trebuie sa lamurim ca dorinta de reabilitare a relatiei cu Domnul nu este singura motivatie ce ne poate determina sa „ne pocaim.” Da, pentru pocainta adevarata aceasta este singura motivatie insa pentru ca nu ne lasa inselati de o pocainta falsa trebuie sa amintim si motivatia gresita- evitarea consecintelor pacatului.
Ill. Un hot se poate pocai in doua feluri:

-ii pare rau ca a fost prins (uraste faptul ca prestigiul lui va fi compromis)

-ii pare rau ca a furat (ceea ce uraste este pacatul comis inaintea lui Dumnezeu)

In primul caz nu se poate vorbi despre pocainta.

Trebuie deci sa ma asigur ca motivatia mea este doar reabilitarea relatiei cu Domnul. Celelalte consecinte sunt mai putin importante. Eu ma voi multumi cu reabilitarea iar celelalte …daca va vrea Domnul.

Daca Domnul m-ar intreba- „pentru ce vrei sa fii iertat?” Doamen vreau sa fiu iertat pentru ca fara iertare uite ca nu mai pot predica, nu mai pot sluji si imi pot pierde „painea.”! sau ca sa pot canta si eu cu tinerii in formatiile bisericii. -Lucrul acesta ar fi o scarba inaitea Domnului! Singura motivatie corecta pentru a cere iertare de la Domnul este reabilitarea relatiei cu Domnul.

Atentie! Nu exista reabilitare fara iertare. De aceea mai intai am vorbit de iertare. Ciudat faptul ca multi se considera reabilitati inaintea Domnului insa daca-i intrebi daca au pacatele iertate- nu stiu. Ai tu pacatele iertate?

Pacatul poate cauza lepadarea si indepartarea Duhului Sfant de la credincios.

Cu siguranta ca David avea proaspat in mintea lui si „lepadarea lui Saul.” Insa fara indoiala lui David nu i-a pasat ca pierde imparatia ci i-a pasat de relatia cu Dumnezeu. Daca i-ar fi pasat de imparatie l-ar fi omorat pe Saul atunci cand cazuse in mainile lui sau s-ar fi vaitat atunci cand a fost izgonit de Absalom.

A nu avea Duhul Sfant sau a fi lepadat este de fapt unul si acelasi lucru.

Rom.8.9 …daca n-are cineva Duhul lui Hristos nu este al Lui.

Ai tu Duhul Sfant al lui Dumnezeu?

Saul- pocainta de ochii lumii

1Sam.15.25 Acum te rog iarta-mi pacatul, intoarce-te cu mine ca sa ma inchin pana la pamant inaintea Domnului. Samuel a zis lui Saul: „Nu ma voi intoarce cu tine: fiindca …(esti lepadat, Saul insista si rupe pulpana hainei, ca replica ii comunica ruperea imparatiei) …30 Saul a zis iarasi: Am pacatuit. Acum te rog, cinsteste-ma in fata batranilor poporului meu si in fata lui Israel, intoarce-te cu mine ca sa ma inchin inaintea Domnului Dumnezeului tau.”

-este gata sa arate umilinta in inchinare pentru Domnului

-insista pe langa Samuel

-recunoate inca o data pacatul (nu mai cere iertare insa)

-scopul insistentei lui este „cinstirea in fata oamenilor”

-inchinarea inaintea Domnului este folosita in scop „electoral”

-omul Domnului nu incurajeaza implicarea in inchinare a celor ce nu s-au pocait

Pocainta nu este pocainta daca motivatia din spatele ei nu este reabilitarea relatiei cu Domnul ci reabilitarea imaginii in ochii oamenilor. La insistentele lui Saul vedem ca Samuel cedeaza si merge sa se inchine Domnului impreuna cu Saul. Totusi, chiar daca acum Saul se inchina el insa era lepadat.

Candva- ne povesteau batranii ca in bisericile lor banca din spate era pastrata celor disciplinati. Cei disciplinati stateau acolo pana se pocaiau. Astazi- nu mai exista acea banca, astazi nici disciplinati nu mai sunt care sa sufere rusinea in mod individual insa in schimb astazi- biserica intreaga a ajuns sa nu mai fie „cinstita nici de oameni si nici de Dumnezeum”

Astazi- nu mai avem curajul sa disciplinam pentru ca stim ca oamenii sunt tot mai mandrii si nu pot suferi rusinea cu toate ca ar fi trebuit sa sufere rusinea cand au pacatuit si nu cand se pocaiesc. Asa ca astazi cei disciplinati fie se muta la alta biserica fie asemenea lui Saul insista sa se inchinine chiar rupand mantaua lui Samuel daca se poate. Cu ce scop? Pentru ca vor sa se inchine Domnului asa cum spun ei? Asa cum a spus Saul? Nu! De fapt lor le pasa mai mult de imaginea lor inaintea oamenilor. Da, este mai de dorit o imagine a unei persoane care se inchina Domnului in fata norodului si a batranilor tarii decat imaginea unei persoane care sta undeva mai in urma.

Ce are David de spus vis-a-vis de rusine?

2Sam.16.81-8 Simei vorbea astfel cand blestema:”Du-te, du-te om al sangelui, om rau! Domnul face sa cada asupra ta pedeapsa pentru tot sangele casei lui Saul al carui scaun de domnie l-ai luat …iata-te nenorocit caci esti un om al sangelui.” …(Abisai vrea sa ia rusinea de peste David) …10 dar imparatul a zis: Ce aveti voi cu mine fiii Teruiei? Daca blastema inseamna ca Domnul i-a zis”Bleastema pe David!” Cine-i va zice dar „pentru ce faci asa?” (continuare v.11-13)

-David a fost un om caruia nu i-a fost greu sa sufere rusine pe nedrept si cu atat mai mult atunci cand a meritat.

Pocainta pe care o faci doar in fata publicului si de dragul publicului nu este pocainta regeasca, nu primeste iertarea. Pocainta este autentica daca ai face-o chiar si daca ai fi doar tu cu Dumnezeu pe toata planeta Pamant.

5. Invoca Harul lui Dumnezeu

[Pe ce baza indraznesti tu sa ceri iertare sau pe ce baza astepti sa primesti iertarea?]

Este foarte important sa constientizam acest aspect. David cere iertare invocand harul lui Dumnezeu si nu meritele personale. David ar fi avut multe merite si chiar ar fi putut sa spuna „Doamne, nu-Ti mai aduci aminte cand Goliat a aruncat ocara asupra Numelui Tau in fata tuturor…cum eu am fost singurul care desi copil am fost gata sa-mi risc viata pentru Tine… acum are trebui sa ma ierti pentru asta…” Nu! Nu! Nu! David nu aminteste nimic de meritele lui inaintea Domnului caci Domnul nu este dator nimanui cu nimic. De aceea nici prin gand sa nu-ti treaca ceva prin care te astepti ca Dumnezeu iti este dator sa te ierte ci dimpotriva trebuie sa recunosti:

-dreptatea lui Dumnezeu v.4

Dumnezeu ia hotarari impotriva pacatului chiar si la David.

Dumnezeu este drept chiar si atunci cand pedepseste pacatul.

-vinovatia personala v.4

Dragul meu, cand este vorba de pocainta uita de toate realizarile tale pentru gloria lui Dumnezeu. Nu-si au locul intr-o marturisire de pocainta.

-apeleaza la harul lui Dumnezeu

v.7…curateste-ma cu isop…- referire la jertfa.

Dumnezeu este drept si trebuie sa ramana drept. Dumnezeu nu face compromis ci plateste El. Crucea lui Hristos nu este compromisul lui Dumnezeu ci intelepciunea lui Dumnezeu care prin sacrificiu de Sine satisface dreptatea si dragostea lui Dumnezeu.

Dreptatea ar fi putut fi satisfacuta doar prin pedeapsa. Insa prin pocainta credinciosul atrage si dragostea lui Dumnezeu. Acum deci trebuie satisfacuta si dragostea si nu doar dreptatea. Concluzia- Isus Hristos- Mielul de jertfa pentru pacatele credinciosilor.

Exod.12.22 luati un manunchi de isopsi muiati-l in sangele care va fi in vas si stropiti pragul de sus si cei doi usiori ai usii cu sangele care va fi in vas…

Evrei 9.18-19 de aceea nici cel dintai legamant n-a fost sfintit fara sange. Pentru ca dupa ce fiecare porunca potrivit legii a fost rostita de Moise catre tot poporul, dupa ce a luat sangele viteilor si al tapilor cu apa si lana stacojie si isop…

Ill- Un copil din biserica sparge un mare geam de termopan. El este sarac, n-are cu ce plati dar cere iertare si biserica il iarta. Va ramane geamul spart pentru ca a fost iertat? Nu- cineva trebuie sa plateasca unul nou. Baiatul se va grabi sa mai sparga si altul? Nu -pentru ca intelege ca pe cineva il costa.

Tot asa trebuie sa intelegem si noi. Orice pacat trebuie platit. Este o ofensa adusa Gloriei lui Dumnezeu care nu poate ramane patata. Cineva „scoate din buzunar” pentru restaurarea Gloriei lui Dumnezeu. De aceea, harul inteles corect nu poate fi transformat in destrabalare.

Asta arata si pretul …nu isopul spala, nu planta ci este o referire la jertfa, la sangele- cat costa in realitate o pocainta?

6. Urmata de Recunostinta inaintea Domnului

Pocainta adevarata intotdeauna este urmata de slujire care este de fapt o forma de recunostinta pe care cel iertat o arata fata de Mantuitorul sau.

Pacatul conditioneaza slujirea, inchinarea. v.13-15

Cat timp era in pacat David intelege ca nu poate sa slujeasca Domnului asa cum credea Saul. David spune „atunci voi invata caile Tale pe cei ce le calca…” Este o secventa de timp.

Saul credea ca lui Dumnezeu ii plac „jertfele mai mult decat ascultarea.” David insa crede tocmai invers- Lui Dumnezeu ii place ascultarea si abia apoi primeste si jertfele doar din partea celor ascultatori.

De aceea nu trebuie sa ma grabesc sa slujesc Domnului intr-un fel sau altul pana nu ma asigur ca sunt iertat si ascultator de poruncile Lui.

Pacatosul iertat se va inchina Domnului

Slujesc pentru ca m-am pocait. Nu ma pocaiesc ca sa slujesc (ma pocaiesc ca sa fiu reabilitat.)

Concluzia

Cand regele se pocaieste ramane rege. Cand regele nu se pocaieste devine victima pe campul de batalie si moare in dispret.

Trebuie sa mentionez ca pe langa toate aceste sase aspecte trebuie asistenta Duhul Sfant al lui Dumnezeu insa acesta nu sta in puterea mea sa realizez ci este harul lui Dumnezeu cand venim la El intr-o atitudine de smerenie si dependenta.


http://solideogloriablog.wordpress.com/
http://groups.yahoo.com/group/solideogloriagroup/

Horen si Virginia Brasov
HOREN BRASOV
membru
membru
 
Posts: 19
Joined: Mon Dec 04, 2006 4:27 pm

Un crestin contemporan..., un bunic...

Postby Corneliu » Tue Dec 04, 2007 8:59 pm

Un autor ca Mihail Geabou, când a scris tinerilor articolul
“Ce trebuie sa stie un tanăr despre curaţie” (via Braşov),
cred că n-a considerat că acesta poate fi citit şi de unul mai ‘în vârstă’ (eu sau altul), pe care-l poate şoca expunerea unei afirmaţi ca aceasta:

“Vremea pentru îndreptare este copilaria însă tinereţea este ultima şansă de îndreptare.”

Bine, bine, de acord la o primă citire… Cine îşi păstrează tinereţea, are oricând, la orice vârstă, “şansa de îndreptare”, de reuşită, nu?!

Vremea pentru ‘îndreptare’ este “ASTĂZI”, fiindcă la Dumnezeu e altfel decât la oameni… De exemplu El “a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.” (1 Cor. 1:27), aşa că-i rog pe cei în etate să nu deznădăjduiască, întrucât şi bătrâneţea are “şansă de îndreptare”
(Nu mă leg acum de vremea lucrurilor, de vremea potrivită, sau de alte vremi!
Se pot scrie cărţi întregi…)

Cunosc un frate care s-a pocăit la 60 de ani, cu acea “Pocainţă regească” explicată în articolul de mai sus.
Urmarea:
La numai 5 ani după aceasta bătrânelul ‘bate’ pe orice copil sau tânăr în cunoaşterea şi aplicarea Scripturilor. Acum î-ţi vorbeşte numai cu “psalmi şi cântări de laudă”. Î-ţi spune cuvânt cu cuvânt mai toată Biblia, plus o mulţime de poezii şi cântece creştine… Nu le-nşiră papagaliceşte, ci le şi explică…

Secretul: Plinătatea Duhului.
Corneliu
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 1011
Joined: Sat Nov 25, 2006 7:10 pm
Location: N. Am

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby Dani Ionescu » Thu Dec 06, 2007 4:58 am

As dori sa intervin si eu, daca nu va suparati.

Viorel, ai dreptate cand spui ca nu mai suntem demult ceea ce ar trebui sa fim. Problema delicata care trebuie discutata!

Dani C - ai dreptate, daca nu vedem ce nevoie are tanarul din ziua de astazi, degeaba tratam subiecte care par "potrivite". Ne trebuie aceea claritate din partea lui Dumnezeu, acel ochi patrunzator pentru a vedea cum stau lucrurile in ziua de astazi. Nu trebuie sa ne grabim sa dam verdictul si sa nu uitam niciodata ca nici noi nu suntem decat carne pacatoasa! Sa nu ne ocupam cu a da verdicte in cazul altora, fara a ne judeca pe noi mai intai.

Fr. Cornel - Aveti dreptate. Tineretea nu este ultima sansa de indreptare. Prin har, este posibil pana la sfarsit. In lume poate asa stau lucrurile, dar la noi nu este (sau nu ar trebui sa fie) asa. Intr-adevar, majoritatea tinerilor sunt mai receptivi, dar nu este ultima sansa de schimbare.

Si acum cateva ganduri generale:

Sa ii oferi unui tanar ce i se pare lui ca ar avea nevoie sau sa ii oferi adevarul? Bineinteles sa vom alege a doua varianta. Dar acest adevar trebuie actualizat, cu exemple concrete ale lumii din secolul 21 si nu doar cu povestiri frumoase din trecut (care sunt si ele necesare). Conteaza nu numai sa spui adevarul, ci si cum spui acest adevar. Patrunde el in inima? Conteaza nu numai sa-L prezinti pe Hristos, ci ca El sa traiasca (nu numai sa vorbeasca-oare este posibil asa ceva?) prin tine. Consider ca orice subiect prinde la tineri, cu conditia ca ei sa simta originalitatea, sinceritatea si autenticitatea celui care rosteste mesajul. Tinerii vor mai mult decat orice sinceritate. Le este scaraba de fals, de mesaje fabricate, de voci transformate, de teatralisme, de ipocrizie. Le plac oamenii care isi recunosc greselile in fata lor, care chiar se pocaiesc in public daca i-au ranit cu ceva. Vor sa vada viata din Dumnezeu si vazand-o, vor pleca capul cu respect (daca sunt nascuti din nou). De exemplu, oare cati predicatori in varsta ar avea curajul sa vina si sa zica: “tinerilor, am fost un legalist ani buni din viata. Imi pare rau ca am pus greutati pe umerii vostrii pe care nici eu nu le-am putut purta. Datoria mea era sa va ridic, dar nu am facut-o”. Nu conteaza atat de mult mesajul ales, cat viata care se revarsa din cei care vorbesc. Aerele de atotsuficienta sunt detectate imediat de catre orice tanar.

Tinerii nu vor fi ziditi cu basme si discutii babesti, asa cum zicea Viorel. Chiar daca anumite subiecte tineresti pot avea impact in mod aparent, totusi, in “long run” nu isi pun amprenta aupra lui. Intr-adevar, un crestin care considera ca le vorbeste unor tineri din partea lui D-zeu trebuie sa aiba greutate in tot ceea ce spune. Daca respectul nu a fost castigat (prin felul sau de trai) atunci poate aborda cel mai bun subiect din lume, ca nimic nu se va intampla.

Multi tineri au de a face cu depresia in viata lor. Adesea se vad buni de nimic si incearca sa isi ascunda aceasta stare afisand un zambet exterior. Adesea se arata optimisti in exterior, dar extrem de pesimisti in interior. Nu o fac din rea vointa. Doresc sa aiba un prieten de nadejde in adunare si parca nu il gasesc. Oamenii sunt mai ocupati cu a tine predici si ore de rugaciune decat sa asculte problemele unui tanar. Si daca cineva ii asculta problemele, nu le asculta pana la capat, da dovada de neintelegere si il trimite imediat la Biblie (ceea ce nu este rau, dar adesea e insuficient). Depresia poate fi rezultatul mai multor cauze: lipsa prietenilor adevarati (chiar daca cei “de ochii lumii” nu lipsesc); probleme in familie ; lipsa unui partener de viata; problema lipsei de roada care il face sa se inchida tot mai mult in el insusi, etc. Consider ca adunarile duc lipsa in ziua de astazi de consilieri spirituali. Nu neaparat consilieri in sensul oficial al cuvantului, ci pur si simplu lipsesc acei oameni care sa se implice in vietile tinerilor intr-un mod activ.

Discernamant. Ce este si ce nu este de la Dumnezeu? A nu confunda ambalajul curat cu curatia inimii... Ambalajul poate fi curat si inima murdara, dar este imposibil ca inima sa fie curata si ambalajul murdar. Oare este posibil? Toate lucrurile trebuie spuse de catre cel care vorbeste cu o deplina intelegere fata de tanarul care sta si asculta. Daca predicatorul numai va porunci, mesajul va fi respins din prima. Predicatorul trebuie sa arate ca ii pasa cu adevarat si ca se pune in locul celui caruia ii vorbeste. Sa arate ca intelege situatia. Avem nevoie ca tineri sa fim ziditi, chiar miscati din temelii. Tinerilor le plac senzatiile tari, de aceea trebuie profitat si mesajul trebuie presarat cu “senzatii tari”, cum a facut Paul Washer, de exemplu (http://www.youtube.com/watch?v=uuabITeO4l8). Spus in mod radical, dar aratat ca te implici cu toata inima. Multi l-au respins, dar inima sincera a tanarului insetata dupa Dumnezeu l-a primit. Dar totul trebuie spus cu convingere deplina si cu o dragoste din Dumnezeu care sa miste inimile!

M-am luat de predicatori? Nu, m-am luat si de mine. M-am luat de toti. Inima mea nu tanjeste neaparat dupa mesaje super profunde, ci dupa vieti atinse puternic de Dumnezeu. Cunosc un om (nu este roman asa ca nu incercati sa ghiciti) care transmite ceva...nu stiu ce...defapt stiu: dragostea lui Dumnezeu este adanc in inima lui si de acolo....se tot revarsa.... Nu trebuie sa spuna multe ca sa ii sorbi cuvintele...

Asadar, doua subiecte care consider ca ar fi potrivite pentru tanarul din ziua de azi: depresia si discernamantul (cel de-al doilea subiect a fost si este tratat la voi in Romania). Mai sunt si altele, dar la acestea doua m-am gandit eu. Insa si din acestea se poate alege praful daca cei care vorbesc nu sunt convinsi de ceea ce spun si, mai presus de toate, daca nu traiesc ceea ce spun. Repet, nu cred ca trebuie sa ne propcupam atat de mult cu "subiecte pentru tineri", ci cu "exemple (pilde) vii pentru tineri". Si pentru aceasta este nevoie de atingerea Duhului Sfant, altfel vom bate pasul pe loc la conferinte crestine...
--
Resting in Him,
Dani Ionescu

"God can do without the bended knee, but not without the broken heart"
Dani Ionescu
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 556
Joined: Fri Nov 24, 2006 12:41 am
Location: USA

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby Corneliu » Thu Dec 13, 2007 12:49 am

.
Problematicile care-i frământă sau afectează cel mai mult pe “creştinii contemporani” (mai ales pe tineri) sunt concis prezentate (şi mai legate) în Epistola lui Iuda (doar un capitol!) .
Corneliu
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 1011
Joined: Sat Nov 25, 2006 7:10 pm
Location: N. Am

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby Corneliu » Mon Mar 03, 2008 7:26 pm

.
Sugerasem un studiu 'fierbinte', având ca bază Epistola lui Iuda, întrucât aici sunt prezentate comasat mai toate ‘vederile’ şi atitudinile teologiei liberale, care face prăpăd cu spor, mai ales în rândul tinerilor.

Între timp, am tratat schematic această epistolă în cadrul rubricii “Edificare spirituală” > “APOSTAZIA”, dar, în mod voit n-am ‘atacat’ paragraful final (versetele 20-25), care se referă la ce învăţăminte tragem pentru noi, şi ce recomandăm şi altora, subiecte ce-ar putea fi discutate eventual în cadrul vreunei conferinţe…
Corneliu
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 1011
Joined: Sat Nov 25, 2006 7:10 pm
Location: N. Am

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby claudiu » Wed Mar 05, 2008 3:17 pm

Dani Ionescu wrote:Ce v-ar interesa sa se discute la o conferinta de tineret? Ce subiecte ati dori sa se abordeze?


Conformismul (in biserica, in societate), Lenea/Comoditatea, Relevanta bisericii in contemporaneitate/Crestinul relevant pentru societate
...racing for the King who got assassinated...
claudiu
utilizator
utilizator
 
Posts: 30
Joined: Fri Dec 08, 2006 4:37 pm

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby daniel » Wed Mar 05, 2008 4:04 pm

claudiu wrote:Conformismul (in biserica, in societate), Lenea/Comoditatea, Relevanta bisericii in contemporaneitate/Crestinul relevant pentru societate

Claudiu,

Sunt de acord cu subiectele propuse, insa, inainte de acestea sunt cateva lucruri urgente, vitale.

Crestinismul este adormit si pana nu se trezeste nu va avea nici o sansa sa

1. Sa lase lenea si comoditatea
2. Sa devina relevant

Pentru ca, in esenta, crestinismul nu mai are un Dumnezeu viu ci, doar o forma de evlavie, adica a devenit religios.

Iata un comentariu destul de pertinent care are legatura cu tema noastra:

    Imi pare bine ca s-a abordat acest subiect , acela de a nu prezenta Evanghelia infasurata in multe alte ambalaje. Evanghelia e simpla, pe intelesul tuturor si plina de PUTERE. Nu e nevoie de absolut nici o "vedeta crestina" pentru a o prezenta oamenilor. Astazi noi crestinii nu mai credem in Dumnezeul biblic cel plin de putere ci intr-un Dumnezeu invechit. Cu alte cuvinte spunem "Doamne, tu nu cunosti cultura de astazi si preferintele oamenilor contemporani de aceea noi trebuie sa mergem inainte sa punem tehnicile noastre moderne, strategiile , trupe beton, care nu conteaza daca Te cunosc pe Tine sau nu, important e sa cante foarte la moda, si dupa ce ii atragem pe oameni vino si Tu cu Evanghelia". Astfel le prezentam oamenilor un Dumnezeu neputincios se pocaiesc cativa desi la concert au fost poate sute de oameni iar acei cativa vor deveni poate niste crestini lumesti. Pe cand in Biblie vedem ca Isus si ceilalti apostoli mergeu si spuneau direct oamenilor sa se pocaiasca. Si care era rezultatul? Sute si mii de oamenii se pocaiau .(cititi Evangheliile si Faptele apostolilor) . Nu stiu de ce am impresia ca atunci cand ne folosim de altceva ca sa-L prezentam pe Dumnezeu, El se retrage usurel si ne lasa pe noi sa prezentam dar fara puterea Duhului si ne zice:" luati-o inainte si o sa ma asteptati voi la bariera"!
    In Vechiul Testament, Dumnezeu ii mustra pe evrei pentru ca atunci cand erau in necaz apelau la egipteni nu la El. Noi cantam acel cantec: "Evanghelia are putere" ,dar oare are ,aratam noi ca are , sau prin modul cum o prezentam aratam ca nu are. Sau poate si mai grav, nici noi nu credem ca are putere. Cuvantul Domnului e o sabie cu doua taisuri, de ce am avea noi nevoie de altceva ca sa-L prezentam???
    Credeti-ma ca nu vorbesc din carti sau teorie aceste lucruri, nici nu ne imaginam cat de deschisi sunt oamenii la Evanghelie nu la ambalaje si cata nevoie au ei ca cineva sa mearga sa le zica Evanghelia ca si cum ai vorbi despre orice activitate zilnica. Dumenzeu nu are nevoie de talente ci de o inima pusa in intregime la dispozitia Lui si dorinta de a-L marturisi pe El. Noi suntem doar o unealta in mana Lui si trebuie sa ne lasam folositi de El nu sa facem de la noi lucruri care nu au de-a face cu marturisirea.


    Autor: Corneliu (nu cel de pe forumul nostru) :-)
daniel
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 839
Joined: Sun Nov 19, 2006 6:48 am
Location: Bucuresti

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby claudiu » Fri Mar 07, 2008 8:32 am

Ok. Si?
...racing for the King who got assassinated...
claudiu
utilizator
utilizator
 
Posts: 30
Joined: Fri Dec 08, 2006 4:37 pm

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby daniel » Fri Mar 07, 2008 9:52 am

Pe scurt,

Fara rugaciune, post si Cuvant - nu este nici o sansa de indreptare in profunzime (resuscitare, trezire). Eventual, putem reusi sa cizelam cate ceva in anumite directii (sa peticim) dar, vor ramane aceiasi: crestini fara viata, fara constienta unui Dumnezeu viu, fara dragoste frateasca, fara relevanta pentru semeni, neizbaviti!

HAR si discernamant!
daniel
utilizator foarte activ
utilizator foarte activ
 
Posts: 839
Joined: Sun Nov 19, 2006 6:48 am
Location: Bucuresti

Re: subiecte privitoare la crestinismul contemporan

Postby claudiu » Mon Mar 10, 2008 9:40 am

Imi pare ca ai uitat un element esential. Rugaciune, post si Cuvant fara pocainta nu o sa fie. Ce observ eu este ca nu prea mai avem habar ce e aia pocainta. Poate, intr-adevar, cu asta ar trebui sa se inceapa...
...racing for the King who got assassinated...
claudiu
utilizator
utilizator
 
Posts: 30
Joined: Fri Dec 08, 2006 4:37 pm

Next

Return to Alte discutii si intrebari

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron